Pe scurt
Hernia de disc este deplasarea localizată a materialului unui disc intervertebral în afara spațiului său normal. Când apasă pe o rădăcină nervoasă, produce durere care iradiază în picior (sciatică) sau în braț.
Riscul de a avea pe parcursul vieții o hernie de disc lombară cu simptome este estimat la 1–3%. Afecțiunea apare mai des între 30 și 50 de ani și este mai frecventă la bărbați (
Pojskic et al., 2024).
Vestea bună: la majoritatea pacienților simptomele se ameliorează fără operație, iar hernia se poate micșora singură în câteva luni.
Cum se produce hernia de disc
Discurile intervertebrale stau între vertebre, amortizează șocurile și permit mișcarea coloanei. Fiecare disc are un miez gelatinos (nucleul pulpos) înconjurat de un inel de fibre rezistente (inelul fibros).
Odată cu îmbătrânirea discului sau sub solicitări repetate, în inelul fibros pot apărea fisuri. Prin ele, o parte din nucleu se deplasează spre canalul vertebral sau spre locul de ieșire al rădăcinilor nervoase.
Figura 1. Disc normal și hernie de disc: materialul din nucleu iese printr-o fisură a inelului fibros și apasă pe rădăcina nervoasă.
Terminologia folosită în rezultatele RMN este standardizată internațional (
Fardon et al., 2014):
-
Bombare (bulging): discul depășește difuz marginile vertebrelor, pe peste 25% din circumferință; nu este considerată hernie.
-
Protruzie: deplasare focală (sub 25% din circumferință), cu baza mai lată decât porțiunea deplasată.
-
Extruzie: porțiunea deplasată este mai lată decât baza.
-
Sechestrare: un fragment se desprinde complet de discul de origine.
Figura 2. Bombare, protruzie, extruzie și sechestrare, conform terminologiei RMN.
Simptome și semnale de alarmă
La adulții între 25 și 55 de ani, peste 95% dintre herniile lombare apar la nivelurile L4–L5 sau L5–S1 (
Pojskic et al., 2024). De aceea, cel mai cunoscut simptom este sciatica.
Simptomele frecvente (
NHS):
- durere lombară (sau cervicală, în hernia de disc cervicală);
- durere în fesă, șold sau picior, când hernia apasă pe o rădăcină a nervului sciatic;
- amorțeală sau furnicături în umeri, brațe sau picioare;
- slăbiciune musculară.
Sunați la 112 sau mergeți imediat la UPU dacă apar: amorțeală în jurul anusului sau al organelor genitale, imposibilitatea de a urina, pierderea controlului asupra urinei sau scaunului ori pierderea sensibilității într-un picior sau în ambele (
NHS). Aceste semne pot indica sindromul de coadă de cal, care necesită intervenție chirurgicală de urgență (
Costa et al., 2024).
Slăbiciunea musculară care se accentuează (de exemplu, dificultatea de a ridica vârful piciorului) cere, de asemenea, evaluare medicală promptă: deficitul neurologic progresiv este o indicație de chirurgie (aceeași sursă).
Diagnostic: examenul clinic înainte de RMN
Diagnosticul pornește de la examenul neurologic: forța musculară, sensibilitatea, funcția sfincteriană și testul Lasègue, inclusiv varianta încrucișată (
Pojskic et al., 2024).
Rezonanța magnetică (RMN) este investigația neinvazivă cea mai potrivită pentru confirmarea herniei. Fără deficit neurologic, recomandările WFNS o indică după 6–12 săptămâni de simptome persistente; dacă apare un deficit motor, mai devreme (aceeași sursă). În prezența semnelor de alarmă, evaluarea este urgentă.
Rezultatul RMN trebuie interpretat împreună cu examenul clinic. Bombările și protruziile discale apar frecvent și la persoane fără nicio durere, iar frecvența lor crește cu vârsta (
Brinjikji et al., 2015).
Figura 3. Prevalența estimată la imagistică (RMN sau CT), la persoane fără dureri: bombarea discală crește de la circa 30% la 20 de ani la 84% la 80 de ani, iar protruzia de la 29% la 43%.
Hernia se poate retrage singură
O metaanaliză a 38 de studii (2.219 pacienți tratați conservator) a găsit regresia herniei la imagistică în 63% dintre cazuri (
Wang et al., 2020). Regresia nu este de așteptat în primele circa 1,5 luni de la debut.
Paradoxal, extruziile și sechestrările, în care materialul a ieșit cel mai mult din disc, se retrag cel mai des. Probabilitatea de regresie este de 96% pentru sechestrare, 70% pentru extruzie, 41% pentru protruzie și 13% pentru bombare. Dispariția completă a fost raportată la 43% dintre sechestrări și 15% dintre extruzii (
Chiu et al., 2015).
Figura 4. Probabilitatea de regresie spontană, după tipul modificării discale.
Tratament: întâi conservator
În absența sindromului de coadă de cal, a unui deficit motor sau a altui deficit neurologic sever, tratamentul conservator este prima opțiune (
Yaman et al., 2024). Combinația dintre adaptarea activității, medicație și kinetoterapie dă rezultate bune la majoritatea pacienților (aceeași sursă).
Ce presupune recuperarea medicală:
- Evaluare clinică și neurologică, cu stabilirea obiectivelor.
- Menținerea activității: mișcarea blândă (mers, înot), reluată treptat cât mai devreme, grăbește recuperarea (NHS).
- Program de kinetoterapie individualizat, cu progresie treptată a efortului.
- Tratament medicamentos pentru durere, stabilit de medic.
Când durerea persistă, medicul poate recomanda infiltrații cu corticosteroizi (
NHS).
Chirurgia este indicată în sindromul de coadă de cal, în deficitele neurologice progresive sau severe și după eșecul tratamentului conservator (
Costa et al., 2024). Operația aduce o ameliorare mai rapidă, dar la un an și ulterior rezultatele sunt, în medie, similare cu cele ale tratamentului conservator (aceeași sursă).
Un studiu randomizat a inclus 283 de pacienți cu sciatică de 6–12 săptămâni și hernie confirmată la RMN. A comparat operația precoce cu tratamentul conservator prelungit, urmat de operație la nevoie. Din grupul conservator, 39% au fost operați în primul an și 46% în cinci ani; la cinci ani nu au existat diferențe semnificative între grupuri (
Lequin et al., 2013).
Concluzii
Hernia de disc are, de cele mai multe ori, o evoluție favorabilă, iar majoritatea pacienților răspund bine la tratamentul conservator. Imagistica se interpretează numai împreună cu examenul clinic, iar chirurgia rămâne rezervată situațiilor bine definite.
Adresați-vă unui medic de recuperare medicală dacă durerea nu se ameliorează după câteva săptămâni sau vă limitează activitățile zilnice. La Spinal Care Bacău, evaluarea și programul de recuperare sunt stabilite individual, în funcție de examenul clinic și de investigații.
Articol cu scop informativ. Nu înlocuiește consultația medicală.
Bibliografie
- Pojskic M, Bisson E, Oertel J, et al. Lumbar disc herniation: Epidemiology, clinical and radiologic diagnosis. WFNS spine committee recommendations. World Neurosurgery: X. 2024;22:100279.
- Yaman O, Gushcha A, Vaishya S, et al. The role of conservative treatment in lumbar disc herniations: WFNS spine committee recommendations. World Neurosurgery: X. 2024;22:100277.
- Costa F, Oertel J, Zileli M, et al. Role of surgery in primary lumbar disk herniation: WFNS spine committee recommendations. World Neurosurgery: X. 2024;22:100276.
- Fardon DF, Williams AL, Dohring EJ, et al. Lumbar disc nomenclature: version 2.0. The Spine Journal. 2014;14(11):2525–2545.
- Brinjikji W, Luetmer PH, Comstock B, et al. Systematic literature review of imaging features of spinal degeneration in asymptomatic populations. AJNR Am J Neuroradiol. 2015;36(4):811–816.
- Chiu CC, Chuang TY, Chang KH, et al. The probability of spontaneous regression of lumbar herniated disc: a systematic review. Clinical Rehabilitation. 2015;29(2):184–195.
- Wang Y, Dai G, Jiang L, Liao S. The incidence of regression after the non-surgical treatment of symptomatic lumbar disc herniation: a systematic review and meta-analysis. BMC Musculoskeletal Disorders. 2020;21:530.
- Lequin MB, Verbaan D, Jacobs WCH, et al. Surgery versus prolonged conservative treatment for sciatica: 5-year results of a randomised controlled trial. BMJ Open. 2013;3(5):e002534.
- NHS. Slipped disc. Accesat la 2 octombrie 2026.