Programări & info: 0374554344 Ești pacientul nostru? Spune-ne părerea ta!

0374 554 344

Procedură sau investigație · Cardiologie, Cardiologie intervențională

Holter

Monitorizarea Holter: EKG și tensiune arterială

Pe scurt

  • Holterul EKG înregistrează continuu ritmul inimii, de obicei 24–48 de ore, prin electrozi lipiți pe piept și un aparat mic purtat la curea [1, 2].
  • Holterul de tensiune (monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale, MAPA) măsoară automat tensiunea la fiecare 20–30 de minute, zi și noapte, timp de 24 de ore, printr-o manșetă pe braț [3].
  • Ambele se montează în cabinet, fără ace sau incizii, iar pacientul își continuă activitatea obișnuită acasă.
  • Holterul EKG caută tulburări de ritm care apar intermitent (palpitații, amețeli, leșin); MAPA confirmă sau infirmă hipertensiunea și arată cum se comportă tensiunea noaptea [2, 3].
  • În timpul înregistrării nu se face duș sau baie, iar simptomele și orele de somn se notează într-un jurnal [1, 3].

Ce este un Holter

Numele vine de la Norman J. Holter, pionierul înregistrării mobile a EKG [2]. Strict vorbind, „Holter” înseamnă electrocardiografie ambulatorie; „Holter de tensiune” este denumirea uzuală pentru MAPA. Sunt două investigații diferite.
  • Holterul EKG (electrocardiografie ambulatorie). Un recorder portabil, legat prin fire de electrozi autoadezivi, înregistrează fiecare bătaie a inimii. În funcție de aparat și de indicația medicală, monitorizarea poate utiliza mai multe canale ECG. Holterul ECG clasic înregistrează de regulă 24–48 de ore. Pentru simptome mai rare există sisteme de monitorizare ECG ambulatorie prelungită — patch-uri, recordere de evenimente sau alte dispozitive — care pot înregistra timp de mai multe zile sau săptămâni.[2]. NHS indică în mod uzual 24–48 de ore, cel mult 7 zile [1].
  • Holterul de tensiune (MAPA). Un tensiometru automat, validat clinic, cu manșetă pe braț, umflă manșeta la intervale fixe și memorează valorile timp de 24 de ore, inclusiv în somn [3].
Diferența esențială: Holterul EKG urmărește ritmul inimii, MAPA urmărește presiunea din artere. Una nu o înlocuiește pe cealaltă, iar medicul o alege pe cea care răspunde întrebării clinice.

Când se recomandă

Holterul EKG

Consensul ISHNE-HRS 2017 îl recomandă pentru simptome care pot ascunde o tulburare de ritm intermitentă [2]:
  • palpitații – cea mai frecventă indicație;
  • leșin (sincopă), amețeli, durere toracică sau lipsă de aer, pentru a corela simptomul cu ritmul din acel moment;
  • depistarea fibrilației atriale;
  • stratificarea riscului în cardiomiopatii;
  • evaluarea tratamentului antiaritmic.
Randamentul depinde de cât de des apar simptomele. Pentru un Holter standard de 24–48 de ore, randamentul diagnostic estimat este de 10–15% la palpitații și de doar 1–5% la sincopă. Cu dispozitive de monitorizare prelungită (plasturi EKG, recordere de evenimente), purtate 3–7 zile, randamentul la palpitații urcă la 50–70% [2]. De aceea, dacă simptomele sunt rare, medicul poate recomanda o monitorizare mai lungă.

Holterul de tensiune (MAPA)

Ghidul Societății Europene de Hipertensiune (ESH) 2021 îl indică pentru [3]:
  • diagnosticul hipertensiunii arteriale;
  • hipertensiunea de halat alb – tensiune mare doar în cabinet, normală în rest;
  • hipertensiunea mascată – tensiune normală în cabinet, dar crescută în viața de zi cu zi;
  • hipertensiunea nocturnă și lipsa scăderii normale a tensiunii în somn („non-dipper”).

Pregătirea înainte de montare

Pregătirea ține mai ales de piele, îmbrăcăminte și program.
  • Faceți duș înainte: pe durata înregistrării nu este permis [1, 3].
  • Nu aplicați creme, uleiuri sau talc pe piele înainte de test [1].
  • Purtați o bluză lejeră, ușor de dat jos [1]; pentru MAPA, cu mâneci largi, care să încapă peste manșetă.
  • Alegeți o zi obișnuită de lucru pentru Holterul de tensiune, nu una de odihnă, ca rezultatul să reflecte viața reală [3].
  • Întrebați medicul dacă luați tratamentul ca de obicei; orele la care luați medicamentele se notează în jurnal [3].

Cum se montează, pas cu pas

Holterul EKG

  1. Pregătirea pielii. Pe zonele unde se lipesc electrozii, pielea se rade dacă e nevoie și se frecă ușor cu o hârtie sau o lavetă aspră, pentru a îndepărta celulele moarte [1, 2].
  2. Aplicarea electrozilor. Se folosesc electrozi din ambalaje sigilate, în termen de valabilitate, lipiți pe piept în poziții standard [2]. Contactul bun cu pielea reduce artefactele [2].
  3. Conectarea recorderului. Firele se leagă de un aparat mic, purtat la curea [1].
  4. Pornirea și instruirea. Se pornește înregistrarea, vi se arată butonul de marcare a evenimentelor (dacă aparatul are unul) și primiți jurnalul [2]. Pentru înregistrări de peste 24 de ore, vi se poate arăta cum deconectați și reconectați aparatul [1].

Holterul de tensiune (MAPA)

  1. Alegerea manșetei după circumferința brațului [3]. O manșetă prea mică supraestimează tensiunea, iar una prea mare o subestimează [3].
  2. Fixarea pe brațul nedominant, pe piele goală, cu centrul manșetei peste artera brahială [3]. Locul arterei se poate marca pe piele, ca să puteți repoziționa manșeta dacă alunecă [3].
  3. Programarea aparatului, de regulă cu măsurători la 20–30 de minute, zi și noapte [3].
  4. Măsurătoarea de probă, pentru a verifica funcționarea corectă [3].
  5. Instruirea pacientului: cum se poartă aparatul, ce se notează în jurnal și cum se oprește în caz de defecțiune [3].
Pentru MAPA, ghidul ESH estimează 10–15 minute pentru inițializare și montaj [3].

În timpul monitorizării

Regula de bază: trăiți o zi cât mai obișnuită. Ghidul ESH recomandă păstrarea activităților zilnice obișnuite [3].

Pentru ambele

  • Fără duș sau baie până la demontare [1, 3].
  • Jurnalul: notați ora și ce făceați când apar simptome (palpitații, amețeală, durere în piept), orele de culcare și trezire și orele la care luați medicamentele [2, 3].

Specific Holterului EKG

  • Apăsați butonul de eveniment (dacă există) când simțiți un simptom; medicul compară apoi momentul cu traseul EKG [2].
  • Feriți electrozii și firele de tras sau de agățat; mișcarea, firele încurcate și contactul slab cu pielea produc artefacte [2].

Specific Holterului de tensiune

  • Când manșeta începe să se umfle, opriți-vă, țineți brațul nemișcat și relaxat până se termină măsurătoarea [3].
  • Nu conduceți pe durata MAPA. Dacă trebuie, opriți mașina, dacă se poate, sau ignorați măsurătoarea [3].
  • Noaptea aparatul continuă să măsoare; valorile din somn sunt o parte obligatorie a rezultatului [3].
  • Dacă manșeta alunecă, repoziționați-o pe semnul de pe braț [3].

Demontarea și rezultatul

La sfârșitul perioadei reveniți la cabinet cu aparatul și jurnalul. Demontarea înseamnă doar dezlipirea electrozilor sau scoaterea manșetei; datele se descărcă în calculator și sunt analizate de medic.

Ce arată Holterul EKG

Medicul analizează ritmul pe toată durata înregistrării și caută aritmii, în special în momentele notate în jurnal sau marcate cu butonul [2]. Un rezultat util poate fi și unul normal: dacă simptomul apare în timpul monitorizării, iar în acel moment ritmul cardiac este normal, o cauză aritmică a episodului respectiv devine foarte puțin probabilă. [2]. Dacă simptomul nu a apărut deloc, înregistrarea nu permite o concluzie și poate fi nevoie de o monitorizare mai lungă [2].

Ce arată Holterul de tensiune

Perioadele de zi și de noapte se stabilesc după orele de somn notate în jurnal [3]. Înregistrarea se repetă dacă are mai puțin de 20 de valori valide în starea de veghe sau mai puțin de 7 în somn [3].
Pragurile de diagnostic ale hipertensiunii la MAPA, aceleași în ghidul ESH 2021 și în ghidul Societății Europene de Cardiologie (ESC) 2024, sunt [3, 4]:
  • media pe 24 de ore: 130/80 mmHg sau mai mult (criteriul principal);
  • media de zi (în starea de veghe): 135/85 mmHg sau mai mult;
  • media de noapte (în somn): 120/70 mmHg sau mai mult.
Tensiunea scade normal în somn. O scădere în somn de cel puțin 10% față de valorile din starea de veghe înseamnă profil „dipper”; sub 10%, profil „non-dipper” [3]. Pragurile MAPA sunt mai mici decât cel de cabinet, de 140/90 mmHg, deci valorile nu se compară direct [3].

Riscuri, disconfort și limite

Ambele investigații sunt neinvazive; nu folosesc radiații și nu introduc nimic în corp. Problemele țin de confort și de calitatea înregistrării.
  • Iritarea pielii. Poate apărea o ușoară roșeață în locul electrozilor și un mic disconfort la dezlipire, ca la un plasture [1]; ocazional, gelul electrozilor produce dermatită [2].
  • Disconfort în somn. Umflarea manșetei poate deranja, mai ales noaptea, iar unii pacienți acceptă greu repetarea examenului [3].
  • Artefacte. Mișcarea și contactul slab dintre electrod și piele pot produce semnale false [2]; la MAPA, brațul trebuie ținut nemișcat și relaxat în timpul fiecărei măsurători [3].
  • Durata limitată. Un Holter de 24–48 de ore surprinde doar ce se întâmplă în acel interval; simptomele rare pot scăpa [2].
  • Jurnal incomplet. Notarea simptomelor este adesea neglijată, iar fără ea corelația simptom–ritm, esențială pentru diagnostic, se pierde [2].

Concluzii

Holterul EKG și Holterul de tensiune sunt investigații simple, neinvazive, care mută măsurătoarea din cabinet în viața de zi cu zi. Valoarea lor depinde în mare măsură de pacient: o zi obișnuită, brațul nemișcat la fiecare măsurare a tensiunii și un jurnal completat cu grijă fac diferența între un rezultat clar și unul care trebuie repetat.
La Spinal Care Bacău, Holterul EKG și Holterul de tensiune se montează în cadrul departamentului de cardiologie, iar înregistrările sunt interpretate de medicul cardiolog. Dacă aveți palpitații, amețeli sau valori ale tensiunii care vă îngrijorează, o consultație de cardiologie stabilește dacă și ce tip de monitorizare vă este util.

Informații importante
Acest articol are scop informativ și educațional. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul stabilite de un medic și nu creează o relație medic–pacient.
Informațiile sunt generale și se bazează pe ghiduri clinice, review-uri sistematice și studii publicate, citate în bibliografie, valabile la data ultimei revizii. Cunoștințele medicale evoluează, iar recomandările se pot schimba. Datele statistice descriu grupuri de pacienți; evoluția fiecărei persoane poate fi diferită. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc numai după examinare clinică și, la nevoie, investigații.
Nu începeți, nu întrerupeți și nu modificați un tratament pe baza acestui articol fără acordul medicului dumneavoastră.
În caz de urgență medicală, sunați la 112.

Bibliografie

  1. NHS. Electrocardiogram (ECG) [Internet]. London: National Health Service; ultima revizie 9 nov. 2023 [accesat 4 oct. 2026]. Disponibil la: https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/electrocardiogram/
  2. Steinberg JS, Varma N, Cygankiewicz I, et al. 2017 ISHNE-HRS expert consensus statement on ambulatory ECG and external cardiac monitoring/telemetry. Heart Rhythm. 2017;14(7):e55–e96. doi:10.1016/j.hrthm.2017.03.038
  3. Stergiou GS, Palatini P, Parati G, et al. 2021 European Society of Hypertension practice guidelines for office and out-of-office blood pressure measurement. J Hypertens. 2021;39(7):1293–1302. doi:10.1097/HJH.0000000000002843
  4. McEvoy JW, McCarthy CP, Bruno RM, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38):3912–4018. doi:10.1093/eurheartj/ehae178

Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic și un plan de tratament, programați-vă la un specialist.