Pe scurt
- Hipertensiunea arterială înseamnă o tensiune sistolică de cel puțin 140 mmHg și/sau diastolică de cel puțin 90 mmHg, confirmată prin măsurători repetate [1, 2].
- Afectează circa 1,4 miliarde de adulți de 30–79 de ani (2024), iar 44% nu știu că o au [1]. În România, prevalența la adulți a fost de 46% în studiul național SEPHAR IV [4].
- O scădere cu 5 mmHg a tensiunii sistolice reduce cu circa 10% riscul de evenimente cardiovasculare majore [5].
Ce este și cum apare
Ghidul ESC 2024 împarte valorile tensiunii măsurate în cabinet în trei categorii [2]:
-
Necrescută: sub 120/70 mmHg.
-
Crescută: 120/70–139/89 mmHg.
-
Hipertensiune: 140/90 mmHg sau mai mult.
Ghidul ESH 2023 folosește același prag [3]. La majoritatea pacienților cauza nu se cunoaște (hipertensiune primară); circa 10% au o cauză identificabilă (hipertensiune secundară) [2]. Factorii de risc modificabili sunt excesul de sare, sedentarismul, fumatul, alcoolul și excesul de greutate; cei nemodificabili, istoricul familial, vârsta peste 65 de ani, diabetul și boala renală [1].
Simptome și semnale de alarmă
Boala este de obicei asimptomatică [1, 2]. Valorile foarte mari (de regulă 180/120 mmHg sau mai mult) pot da dureri de cap severe, durere în piept, dificultăți de respirație, tulburări de vedere sau ritm neregulat; în acest caz este necesar consult medical imediat [1].
Diagnostic
Conform metodei standardizate, tensiunea se măsoară după 5 minute de repaus, așezat, fără cafea, fumat sau efort în ultimele 30 de minute: trei măsurători la 1–2 minute, rezultatul fiind media ultimelor două [2]. La valori de 140–159/90–99 mmHg, diagnosticul se confirmă, de preferință, prin monitorizare ambulatorie pe 24 de ore (MAPA, „Holter de tensiune”) sau automăsurare la domiciliu, cu praguri identice în ESC 2024 și ESH 2023 [2, 3]:
-
Domiciliu: medie de cel puțin 135/85 mmHg.
-
MAPA, 24 de ore: medie de cel puțin 130/80 mmHg.
Astfel se deosebește hipertensiunea „de halat alb” (crescută doar la medic) de cea „mascată” (crescută doar în afara cabinetului) [2]. Evaluarea inițială include EKG și analize ale funcției renale (creatinină, albuminurie) [2].
De ce contează tratamentul
Netratată, hipertensiunea poate duce la infarct, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și boală renală [1]. În 48 de studii randomizate (344 716 participanți), o scădere cu 5 mmHg a tensiunii sistolice a redus cu 13% atât riscul de accident vascular cerebral, cât și pe cel de insuficiență cardiacă [5].
Tratament: stil de viață și, la nevoie, medicamente
ESC 2024 recomandă [2]:
- sodiu de cel mult circa 2 g/zi (aproximativ 5 g sare);
- minimum 150 de minute pe săptămână de efort aerobic moderat, plus exerciții de forță de 2–3 ori pe săptămână;
- IMC de 20–25 kg/m² și dietă mediteraneană sau DASH;
- alcool sub circa 100 g pe săptămână, ideal deloc, și oprirea fumatului.
La tensiune crescută (120–139/70–89 mmHg) se încep 3 luni de schimbări ale stilului de viață; medicamentele se adaugă dacă riscul cardiovascular este mare și tensiunea rămâne de cel puțin 130/80 mmHg [2]. La hipertensiune confirmată, medicamentele se încep prompt, de regulă două substanțe într-o singură tabletă [2]. Clasele de primă linie sunt inhibitorii enzimei de conversie, sartanii, blocantele canalelor de calciu dihidropiridinice și diureticele tiazidice sau tiazid-like [1, 2]. Ținta ESC este o tensiune sistolică de 120–129 mmHg, dacă tratamentul este tolerat; ESH recomandă sub 130/80 mmHg la 18–64 de ani, cu ținte adaptate la vârstnici [2, 3].
Concluzii
Hipertensiunea este frecventă, de obicei asimptomatică și tratabilă: măsurarea corectă, confirmarea în afara cabinetului și scăderea tensiunii reduc riscul cardiovascular.
Spinal Care Bacău. Consultația de
cardiologie include măsurarea tensiunii, EKG-ul interpretat și ecocardiografia. Clinica efectuează
Holter de tensiune (MAPA) cu interpretare și are un departament de
nutriție. Programări: 0374 554 344.
Informații importante
Acest articol are scop informativ și educațional. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul stabilite de un medic și nu creează o relație medic–pacient.
Informațiile sunt generale și se bazează pe ghiduri clinice, review-uri sistematice și studii publicate, citate în bibliografie, valabile la data ultimei revizii. Cunoștințele medicale evoluează, iar recomandările se pot schimba. Datele statistice descriu grupuri de pacienți; evoluția fiecărei persoane poate fi diferită. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc numai după examinare clinică și, la nevoie, investigații.
Nu începeți, nu întrerupeți și nu modificați un tratament pe baza acestui articol fără acordul medicului dumneavoastră.
În caz de urgență medicală, sunați la 112.
Bibliografie
- World Health Organization. Hypertension [Internet]. Geneva: WHO; 2025 Sep 25 [citat 2026 oct 6]. Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension
- McEvoy JW, McCarthy CP, Bruno RM, Brouwers S, Canavan MD, Ceconi C, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38):3912–4018. doi:10.1093/eurheartj/ehae178
- Mancia G, Kreutz R, Brunström M, Burnier M, Grassi G, Januszewicz A, et al. 2023 ESH Guidelines for the management of arterial hypertension. J Hypertens. 2023;41(12):1874–2071. doi:10.1097/HJH.0000000000003480
- Dorobantu M, Cojocaru C, Stanciulescu L, Pop C, Bala C, Benedek T, et al. Ups and downs of conducting a national representative survey on hypertension during pandemic time: main results of SEPHAR IV. J Hypertens. 2023;41(8):1271–80. doi:10.1097/HJH.0000000000003461
- Blood Pressure Lowering Treatment Trialists' Collaboration. Pharmacological blood pressure lowering for primary and secondary prevention of cardiovascular disease across different levels of blood pressure: an individual participant-level data meta-analysis. Lancet. 2021;397(10285):1625–36. doi:10.1016/S0140-6736(21)00590-0