Programări & info: 0374554344 Ești pacientul nostru? Spune-ne părerea ta!

Afecțiune · Reumatologie

Artrită reumatoidă

Ce este? Cum se diagnostichează?

Pe scurt
  • Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică: sistemul imunitar atacă din greșeală membrana care căptușește articulațiile (sinoviala), producând durere, umflare și redoare [1,2].
  • În 2020, aproximativ 17,6 milioane de oameni din lume trăiau cu artrită reumatoidă; boala este de circa 2,5 ori mai frecventă la femei decât la bărbați [3].
  • Semnul tipic este afectarea simetrică a articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor, cu redoare matinală care durează adesea peste 30 de minute [1].
  • Nu există un test unic care să confirme boala. Diagnosticul combină examenul articulațiilor, analizele de sânge (factor reumatoid, anticorpi anti-CCP, VSH, CRP) și, la nevoie, imagistica [1,5,6].
  • Tratamentul de bază îl reprezintă medicamentele modificatoare ale bolii (în primul rând metotrexatul), începute cât mai devreme și ajustate până la remisiune [8–10].
  • Exercițiul fizic și recuperarea medicală completează tratamentul medicamentos; nu îl înlocuiesc [11–13].

Ce este și cum apare

Artrita reumatoidă este o boală inflamatorie, cronică și autoimună, care afectează în principal articulațiile [2]. Sistemul imunitar atacă celulele care căptușesc articulațiile; acestea se umflă, devin rigide și dureroase, iar în timp pot fi distruse cartilajul și osul din jur [1].
Boala este asociată cu autoanticorpi îndreptați împotriva unor proteine proprii modificate. Acești anticorpi pot fi măsurați în sânge și ajută la diagnostic [2].
Nu se știe exact ce declanșează reacția autoimună. Riscul este mai mare [1]:
  • la femei;
  • la persoanele cu rude apropiate care au artrită reumatoidă;
  • la fumători.

Cât de frecventă este

Studiul Global Burden of Disease a estimat 17,6 milioane de persoane cu artrită reumatoidă în lume în 2020 [3]. Prevalența standardizată pe vârstă a fost de 208,8 cazuri la 100 000 de locuitori, cu 14,1% mai mare decât în 1990 [3].
La femei, prevalența standardizată a fost de 293,5 la 100 000, față de 119,8 la 100 000 la bărbați [3]. Numărul de persoane cu boala crește odată cu vârsta: prevalența a atins maximul la grupa 75–79 de ani, cu 828,2 cazuri la 100 000 [3]. Aceste cifre arată câți oameni trăiesc cu boala la o anumită vârstă, nu vârsta la care aceasta debutează.
Fumatul a fost singurul factor de risc analizat în acest studiu și explică aproximativ 7,1% din povara bolii [3]. Autorii estimează 31,7 milioane de persoane afectate până în 2050 [3]. Estimarea este o proiecție de model, cu interval larg de incertitudine (25,8–39,0 milioane), nu o certitudine [3].

Simptome și semnale de alarmă

Simptomele apar de obicei treptat, pe parcursul câtorva săptămâni, dar uneori se instalează în câteva zile [1]. Ele pot fluctua, cu perioade de agravare numite pusee [1].

Simptome articulare

  • Distribuție: sunt afectate mai ales articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor, de regulă simetric (ambele părți ale corpului), deși nu întotdeauna [1].
  • Durere: pulsatilă, surdă, mai intensă dimineața și după repaus [1].
  • Redoare: articulațiile sunt înțepenite; de exemplu, pumnul nu poate fi strâns complet. În artroză, redoarea de dimineață trece de obicei în mai puțin de 30 de minute; în artrita reumatoidă durează adesea mai mult [1].
  • Umflare, căldură locală, sensibilitate: consecința inflamației sinovialei. Unele persoane dezvoltă noduli reumatoizi, umflături ferme sub piele, în jurul articulațiilor afectate [1].

Simptome generale și extra-articulare

Pot apărea oboseală, febră, transpirații, lipsa poftei de mâncare și scădere în greutate [1]. Inflamația poate afecta și alte organe: ochi uscați când sunt afectați ochii, durere toracică când sunt afectate inima sau plămânii [1].

Complicații

  • Sindromul de tunel carpian [1].
  • Inflamația altor organe, precum plămânii, inima sau ochii [1].
  • Risc cardiovascular crescut (infarct, accident vascular cerebral) [1,4]. Ghidul EULAR recomandă ca reumatologul să coordoneze evaluarea și controlul acestui risc [4].
Controlul bun al bolii ajută la reducerea riscului de complicații [1].

Când mergeți la medic

Mergeți la medicul de familie dacă aveți dureri, umflături și redoare articulară care sugerează artrita reumatoidă [1]. Diagnosticul rapid contează, pentru că tratamentul precoce poate preveni agravarea bolii și reduce riscul de distrugere articulară [1]. Durerea toracică trebuie evaluată medical fără întârziere, indiferent de cauza presupusă.

Diagnostic

Nu există o analiză care să confirme sau să excludă singură artrita reumatoidă [1]. Medicul examinează articulațiile (umflare, mobilitate), întreabă despre simptome și, dacă suspectează boala, trimite pacientul la reumatolog [1].

Analize de sânge

  • VSH și proteina C reactivă (CRP): arată nivelul inflamației din organism [1].
  • Hemoleucograma: ajută la excluderea altor cauze și poate arăta anemie, frecventă în artrita reumatoidă, dar nespecifică [1].
  • Factorul reumatoid (FR): este crescut la peste jumătate dintre pacienți la debut, dar și la aproximativ 1 din 20 de persoane fără boală [1].
  • Anticorpii anti-CCP (anti-peptid ciclic citrulinat): persoanele pozitive au o probabilitate mare de a avea sau de a dezvolta boala, însă nu toți pacienții au acești anticorpi [1]. Pozitivitatea pentru ambii markeri poate indica o formă mai severă [1].
O meta-analiză a 37 de studii pentru anti-CCP și 50 pentru FR a cuantificat aceste diferențe [6]:
  • Anti-CCP: sensibilitate 67%, specificitate 95%.
  • FR de tip IgM: sensibilitate 69%, specificitate 85%.
Pe înțeles: aproximativ o treime dintre pacienți au rezultate negative la fiecare test, deci un rezultat negativ nu exclude boala [6]. Anti-CCP dă mai rar rezultate fals pozitive decât FR și poate prezice mai bine evoluția erozivă [6]. Autorii notează că multe studii incluse aveau limite metodologice [6].

Imagistică și evaluare funcțională

Radiografiile, RMN-ul sau ecografia musculo-scheletală pot arăta inflamația și leziunile articulare, ajută la diferențierea tipurilor de artrită și urmăresc evoluția în timp [1]. După diagnostic, specialistul evaluează și funcția: cum se îmbracă, merge și mănâncă pacientul și cât de puternică este strângerea mâinii [1].

Criteriile ACR/EULAR 2010

Colegiul American de Reumatologie (ACR) și Liga Europeană împotriva Reumatismului (EULAR, astăzi Alianța Europeană a Asociațiilor de Reumatologie) au publicat în 2010 criterii comune de clasificare [5]. Artrita reumatoidă „definită” presupune [5]:
  • sinovită confirmată în cel puțin o articulație;
  • absența unui alt diagnostic care să explice mai bine sinovita;
  • un scor total de cel puțin 6 din 10, din patru domenii: numărul și localizarea articulațiilor afectate (0–5 puncte), anomaliile serologice, adică FR sau anti-CCP (0–3), reactanții de fază acută crescuți, adică VSH sau CRP (0–1), și durata simptomelor (0–1).
Criteriile au fost construite pentru a recunoaște boala devreme, înainte de leziunile tardive pe care se bazau criteriile din 1987 [5]. Ele sunt criterii de clasificare, folosite pentru a defini uniform grupurile de pacienți; decizia de diagnostic la un pacient anume aparține medicului [1,5].

De ce contează timpul: fereastra de oportunitate și „tratamentul țintit”

Fereastra de oportunitate: ce știm și ce nu

Termenul descrie o perioadă timpurie în care boala ar răspunde mai bine la tratament. O analiză a literaturii arată că nu există o definiție unanim acceptată [7]:
  • Definiția „veche”: primii 2 ani de la diagnostic, în care tratamentul de fond poate preveni leziunile radiologice severe și dizabilitatea. Această idee este susținută de dovezi puternice [7].
  • Primele 12 săptămâni (3 luni) de la debutul simptomelor: perioada citată cel mai des în articolele de după 2010. Pragul provine din două studii observaționale, iar alegerea lui nu a fost justificată riguros [7].
  • Definiția „nouă”: tratarea unei faze dinaintea bolii manifeste, pentru a o preveni. Aceasta nu este susținută de dovezi până în prezent [7].
Concluzia practică este aceeași: simptomele sugestive trebuie evaluate devreme, iar tratamentul nu trebuie amânat după stabilirea diagnosticului [1,7].

Tratamentul țintit („treat-to-target”)

Un grup internațional de experți a formulat în 2014 principiile acestei strategii [8]:
  • Ținta principală este remisiunea clinică, adică absența semnelor și simptomelor de inflamație semnificativă. Activitatea scăzută a bolii este o alternativă acceptabilă, mai ales în boala veche [8].
  • Măsurarea: activitatea bolii se evaluează cu scoruri validate, care includ examinarea articulațiilor, chiar și lunar în boala activă și mai rar (de exemplu, la 6 luni) în remisiune susținută [8].
  • Ajustarea: până la atingerea țintei, tratamentul se modifică cel puțin o dată la 3 luni [8].
  • Decizia comună: ținta și strategia se stabilesc împreună cu pacientul [8].
Ghidul ACR 2021 recomandă puternic această abordare față de îngrijirea obișnuită, deși certitudinea dovezilor este considerată scăzută [10]. Recomandarea este puternică pentru că monitorizarea sistematică și ajustarea tratamentului sunt considerate esențiale [10].

Tratament

Artrita reumatoidă nu se vindecă, dar tratamentul corect poate oferi luni sau chiar ani fără pusee și permite multor pacienți să rămână activi profesional [1]. Spre deosebire de durerea lombară, aici nu se începe cu tratament exclusiv nemedicamentos: baza o reprezintă medicamentele care modifică evoluția bolii, iar recuperarea medicală le completează [1,13].

Medicamente care modifică evoluția bolii (DMARD)

Ghidul EULAR 2022 propune următoarea succesiune [9]:
  1. Inițial: metotrexat, asociat cu glucocorticoizi (cortizonice).
  2. Răspuns insuficient după 3–6 luni: tratamentul se stabilește în funcție de factorii de risc. În prezența factorilor de prognostic nefavorabil (autoanticorpi, activitate mare a bolii, eroziuni precoce sau eșecul a două medicamente convenționale) se adaugă un medicament biologic. Inhibitorii de JAK pot fi luați în considerare după evaluarea atentă a riscului de evenimente cardiovasculare majore, cancer și tromboză.
  3. Eșecul primului biologic sau inhibitor de JAK: se trece la alt medicament din aceeași clasă sau din altă clasă.
  4. Remisiune susținută: dozele pot fi reduse treptat, dar tratamentul nu trebuie oprit.
Ghidul ACR 2021 recomandă puternic metotrexatul, în locul hidroxiclorochinei sau sulfasalazinei, la pacienții netratați anterior cu activitate moderată sau mare a bolii [10]. Tot ACR recomandă puternic evitarea glucocorticoizilor pe termen lung (3 luni sau mai mult) [10].
Ghidurile nu sunt identice în privința cortizonicelor pe termen scurt. EULAR le include în schema inițială [9]. ACR recomandă condiționat începerea fără ele, dar recunoaște că sunt adesea necesare pentru ameliorarea simptomelor până când tratamentul de fond începe să acționeze [10]. Alegerea concretă se face de reumatolog, împreună cu pacientul [8,10].

Exercițiu fizic și recuperare medicală

EULAR recomandă activitatea fizică drept parte integrantă a îngrijirii standard, pe toată durata bolii, pe baza eficienței, fezabilității și siguranței ei [11]. Ghidul ACR 2022 dedicat intervențiilor complementare face o singură recomandare puternică: exercițiul fizic practicat constant [13]. Celelalte 27 de recomandări sunt condiționate, dintre care 13 privesc recuperarea medicală [13].
Meta-analiza care a stat la baza recomandărilor EULAR a inclus 49 de studii randomizate, cu 3909 participanți [12]:
  • Exercițiul aerob a îmbunătățit capacitatea cardiovasculară, cu efect moderat (diferență medie standardizată 0,56) [12].
  • Antrenamentul de forță a crescut forța musculară, tot cu efect moderat (0,54) [12].
  • Programele combinate nu au îmbunătățit semnificativ flexibilitatea (0,12, interval de încredere care include zero) [12].
  • Consilierea pentru mișcare a crescut ușor nivelul de activitate zilnică (0,21) [12].
Două limite sunt importante. Meta-analiza a grupat pacienți cu artrită reumatoidă, spondiloartrită și artroză, deci efectele nu sunt specifice artritei reumatoide [12]. Efectele adverse raportate au fost minore, de exemplu creșterea temporară a durerii, și au apărut în 7 dintre studiile incluse [12].
Sunt utile și kinetoterapia și terapia ocupațională, care ajută la menținerea mobilității și la adaptarea activităților zilnice [1].

Stil de viață

Recomandările EULAR din 2021 susțin o alimentație sănătoasă și echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și sprijin pentru renunțarea la fumat [14]. Cantitățile mici de alcool par să nu influențeze negativ boala, însă consumul moderat poate favoriza puseele la persoanele cu artrită reumatoidă [14]. Menținerea activității profesionale poate avea beneficii și trebuie discutată la consultații [14].

Chirurgie

Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru corectarea problemelor articulare apărute în timp [1].

Concluzii

Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică, frecventă mai ales la femei, care poate distruge articulațiile dacă nu este tratată [1,3]. Durerea, umflarea și redoarea prelungită a articulațiilor mici, simetric, justifică un consult medical prompt [1].
Diagnosticul se pune prin coroborarea examenului clinic cu analizele și imagistica; niciun test, luat separat, nu este decisiv [1,6]. Tratamentul de fond, început devreme și ajustat periodic până la remisiune, schimbă evoluția bolii [7–10]. Exercițiul fizic și recuperarea medicală îl completează, îmbunătățind forța și capacitatea de efort [11–13].

Spinal Care Bacău

La Spinal Care Bacău, pacienții cu artrită reumatoidă pot beneficia de programe de medicină fizică și de reabilitare și de fizioterapie și recuperare medicală, adaptate stadiului bolii și coordonate cu tratamentul stabilit de medicul reumatolog. Pentru investigații, clinica oferă servicii de imagistică.

Informații importante
Acest articol are scop informativ și educațional. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul stabilite de un medic și nu creează o relație medic–pacient.
Informațiile sunt generale și se bazează pe ghiduri clinice, review-uri sistematice și studii publicate, citate în bibliografie, valabile la data ultimei revizii. Cunoștințele medicale evoluează, iar recomandările se pot schimba. Datele statistice descriu grupuri de pacienți; evoluția fiecărei persoane poate fi diferită. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc numai după examinare clinică și, la nevoie, investigații.
Nu începeți, nu întrerupeți și nu modificați un tratament pe baza acestui articol fără acordul medicului dumneavoastră.
În caz de urgență medicală, sunați la 112.

Bibliografie

  1. National Health Service. Rheumatoid arthritis [Internet]. London: NHS; 2023 [revizuit 8 mar 2023; accesat 4 oct 2026]. Disponibil la: https://www.nhs.uk/conditions/rheumatoid-arthritis/ (paginile Overview, Symptoms, Diagnosis).
  2. Smolen JS, Aletaha D, Barton A, Burmester GR, Emery P, Firestein GS, et al. Rheumatoid arthritis. Nat Rev Dis Primers. 2018;4:18001. doi:10.1038/nrdp.2018.1
  3. GBD 2021 Rheumatoid Arthritis Collaborators; Black RJ, Cross M, Haile LM, Culbreth GT, Steinmetz JD, Hagins H, et al. Global, regional, and national burden of rheumatoid arthritis, 1990–2020, and projections to 2050: a systematic analysis of the Global Burden of Disease Study 2021. Lancet Rheumatol. 2023;5(10):e594–e610. doi:10.1016/S2665-9913(23)00211-4
  4. Agca R, Heslinga SC, Rollefstad S, Heslinga M, McInnes IB, Peters MJ, et al. EULAR recommendations for cardiovascular disease risk management in patients with rheumatoid arthritis and other forms of inflammatory joint disorders: 2015/2016 update. Ann Rheum Dis. 2017;76(1):17–28. doi:10.1136/annrheumdis-2016-209775
  5. Aletaha D, Neogi T, Silman AJ, Funovits J, Felson DT, Bingham CO 3rd, et al. 2010 rheumatoid arthritis classification criteria: an American College of Rheumatology/European League Against Rheumatism collaborative initiative. Ann Rheum Dis. 2010;69(9):1580–8. doi:10.1136/ard.2010.138461
  6. Nishimura K, Sugiyama D, Kogata Y, Tsuji G, Nakazawa T, Kawano S, et al. Meta-analysis: diagnostic accuracy of anti-cyclic citrullinated peptide antibody and rheumatoid factor for rheumatoid arthritis. Ann Intern Med. 2007;146(11):797–808. doi:10.7326/0003-4819-146-11-200706050-00008
  7. Burgers LE, Raza K, van der Helm-van Mil AH. Window of opportunity in rheumatoid arthritis – definitions and supporting evidence: from old to new perspectives. RMD Open. 2019;5(1):e000870. doi:10.1136/rmdopen-2018-000870
  8. Smolen JS, Breedveld FC, Burmester GR, Bykerk V, Dougados M, Emery P, et al. Treating rheumatoid arthritis to target: 2014 update of the recommendations of an international task force. Ann Rheum Dis. 2016;75(1):3–15. doi:10.1136/annrheumdis-2015-207524
  9. Smolen JS, Landewé RBM, Bergstra SA, Kerschbaumer A, Sepriano A, Aletaha D, et al. EULAR recommendations for the management of rheumatoid arthritis with synthetic and biological disease-modifying antirheumatic drugs: 2022 update. Ann Rheum Dis. 2023;82(1):3–18. doi:10.1136/ard-2022-223356
  10. Fraenkel L, Bathon JM, England BR, St Clair EW, Arayssi T, Carandang K, et al. 2021 American College of Rheumatology guideline for the treatment of rheumatoid arthritis. Arthritis Care Res (Hoboken). 2021;73(7):924–39. doi:10.1002/acr.24596
  11. Rausch Osthoff AK, Niedermann K, Braun J, Adams J, Brodin N, Dagfinrud H, et al. 2018 EULAR recommendations for physical activity in people with inflammatory arthritis and osteoarthritis. Ann Rheum Dis. 2018;77(9):1251–60. doi:10.1136/annrheumdis-2018-213585
  12. Rausch Osthoff AK, Juhl CB, Knittle K, Dagfinrud H, Hurkmans E, Braun J, et al. Effects of exercise and physical activity promotion: meta-analysis informing the 2018 EULAR recommendations for physical activity in people with rheumatoid arthritis, spondyloarthritis and hip/knee osteoarthritis. RMD Open. 2018;4(2):e000713. doi:10.1136/rmdopen-2018-000713
  13. England BR, Smith BJ, Baker NA, Barton JL, Oatis CA, Guyatt G, et al. 2022 American College of Rheumatology guideline for exercise, rehabilitation, diet, and additional integrative interventions for rheumatoid arthritis. Arthritis Care Res (Hoboken). 2023;75(8):1603–15. doi:10.1002/acr.25117
  14. Gwinnutt JM, Wieczorek M, Balanescu A, Bischoff-Ferrari HA, Boonen A, Cavalli G, et al. 2021 EULAR recommendations regarding lifestyle behaviours and work participation to prevent progression of rheumatic and musculoskeletal diseases. Ann Rheum Dis. 2023;82(1):48–56. doi:10.1136/annrheumdis-2021-222020

Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic și un plan de tratament, programați-vă la un specialist.