Programări & info: 0374554344 Ești pacientul nostru? Spune-ne părerea ta!

0374 554 344

Afecțiune · Fizioterapie și Recuperare medicală, Medicină fizică și de reabilitare, Neurologie

Lombosciatică

Lombosciatica: ce este, cum se diagnostichează și cum se tratează.

Pe scurt

Lombosciatica este durerea lombară însoțită de durere care coboară pe un picior, de obicei până sub genunchi. Apare când o rădăcină nervoasă lombosacrată (L4, L5 sau S1) care formează nervul sciatic este inflamată sau comprimată (Jensen et al., 2019).
În circa 90% dintre cazuri, cauza este o hernie de disc care comprimă o rădăcină nervoasă (Koes et al., 2007). Frecvența raportată în populație variază între 1,2% și 43%, în funcție de definiția și metoda folosite în fiecare studiu (Konstantinou și Dunn, 2008).
Majoritatea pacienților se ameliorează cu tratament conservator. Circa 20–30% au încă probleme după unul sau doi ani (Koes et al., 2007).

Ce este lombosciatica și ce o produce

Termenul descrie un simptom, nu o boală anume: durerea care iradiază pe traiectul nervului sciatic. Autorii sintezei BMJ citate folosesc „sciatică” și „durere radiculară” ca sinonime; acest articol face la fel. Termenul „radiculopatie” desemnează situația în care suferința rădăcinii produce un deficit neurologic, cum ar fi slăbiciunea sau amorțeala (Jensen et al., 2019).
Cauzele posibile sunt:
  • hernia de disc cu compresia unei rădăcini nervoase, în circa 90% dintre cazuri (Koes et al., 2007); detalii în articolul Hernia de disc: ce este, cum se diagnostichează și cum se tratează;
  • stenoza lombară, adică îngustarea canalului prin care trec nervii (aceeași sursă);
  • spondilolistezisul, alunecarea unei vertebre față de cea vecină (NHS);
  • mai rar, tumori (Koes et al., 2007).
Ce o deosebește de durerea lombară obișnuită. Durerea de tip sciatic are câteva trăsături caracteristice (Jensen et al., 2019):
  • durerea din picior este unilaterală și mai puternică decât durerea de spate;
  • coboară de obicei pe partea posterioară a piciorului, sub genunchi;
  • se poate asocia cu amorțeală sau furnicături în gamba afectată;
  • este provocată de testele care pun nervul sub tensiune, de exemplu ridicarea piciorului întins.

Simptome și semnale de alarmă

Simptomele tipice sunt (NHS):
  • durere ascuțită sau arzătoare pe partea din spate a piciorului, de obicei de o singură parte;
  • furnicături sau amorțeală;
  • slăbiciune în picior;
  • durere care se accentuează la mișcare, strănut sau tuse.
Zona în care apar amorțeala și slăbiciunea indică rădăcina afectată. Medicul folosește aceste semne la examenul neurologic (Alexander et al., StatPearls, 2024):
  • L4: sensibilitate afectată la maleola internă și pe marginea internă a labei piciorului; slăbiciune la extensia genunchiului (cvadriceps); reflex rotulian diminuat.
  • L5: sensibilitate afectată pe fața dorsală a labei piciorului; slăbiciune la ridicarea labei și a halucelui (tibial anterior, extensor lung al halucelui); reflex ischiogambier medial diminuat.
  • S1: sensibilitate afectată la maleola externă și pe marginea externă a labei piciorului; slăbiciune la flexia plantară, adică împingerea vârfului în jos (gastrocnemian); reflex ahilean diminuat.
Sunați la 112 sau mergeți imediat la UPU dacă apar (NHS):
  • durere sciatică în ambele picioare;
  • slăbiciune sau amorțeală în ambele picioare, severă sau în agravare;
  • amorțeală în jurul organelor genitale sau al anusului;
  • dificultate la urinat ori pierderea controlului asupra urinei sau scaunului.
Retenția urinară și scăderea tonusului sfincterului anal sugerează sindromul de coadă de cal și impun trimiterea de urgență (Jensen et al., 2019). Un deficit neurologic care progresează este, de asemenea, indicație de investigații imagistice (aceeași sursă).

Diagnostic: întâi examenul clinic

Diagnosticul se pune pe baza istoricului și a examenului clinic. Imagistica nu este necesară pentru confirmarea diagnosticului (Jensen et al., 2019).
Testul principal este ridicarea piciorului întins (testul Lasègue). O analiză Cochrane a acurateții examenului fizic în hernia de disc a găsit (van der Windt et al., 2010):
  • Lasègue: sensibilitate 92%, specificitate 28%;
  • Lasègue încrucișat (durerea apare la ridicarea piciorului sănătos): sensibilitate 28%, specificitate 90%.
Pe înțeles: un Lasègue negativ scade probabilitatea unei hernii cu compresie radiculară, iar un Lasègue încrucișat pozitiv o crește; niciunul nu este decisiv luat singur. Cifrele provin din populații operate. Luat izolat, aproape orice test clinic are performanță diagnostică slabă; combinarea testelor dă rezultate mai bune (aceeași sursă).
Când este utilă RMN. Investigația se recomandă dacă durerea persistă peste 12 săptămâni sau dacă apare un deficit neurologic progresiv (Jensen et al., 2019). În prezența semnelor de alarmă, evaluarea este urgentă.
Rezultatul RMN se interpretează doar împreună cu examenul clinic. Bombările și protruziile discale sunt frecvente și la persoane fără dureri, iar frecvența lor crește cu vârsta (Brinjikji et al., 2015).

Evoluție: cât durează

Cei mai mulți pacienți cu lombosciatică acută au un prognostic favorabil. Circa 20–30% au încă probleme după unul sau doi ani (Koes et al., 2007).
Cohorta ATLAS a urmărit 609 pacienți cu durere lombară iradiată în picior, consultați în medicina primară din Marea Britanie; 452 aveau sciatică. La 12 luni, 55% se ameliorau, atât în întregul grup, cât și în subgrupul cu sciatică (Konstantinou et al., 2018). Cele două estimări provin din studii cu populații și metode diferite, deci nu sunt direct comparabile.
Au avut șanse mai mici de ameliorare pacienții (aceeași sursă):
  • cu durere care dura deja de peste trei luni la prima consultație;
  • care credeau că problema va dura mult;
  • care atribuiau durerii multe alte simptome.
Ultimii doi factori țin de convingerile pacientului despre propria boală și au rămas predictori independenți în analiză (aceeași sursă).

Tratament: întâi conservator

În absența semnelor de alarmă, tratamentul inițial este conservator, timp de circa 6–8 săptămâni (Koes et al., 2007). Majoritatea pacienților se ameliorează cu exerciții, terapie manuală și controlul durerii (Jensen et al., 2019).
Menținerea activității. Activitățile obișnuite se continuă cât de mult posibil, cu exerciții regulate; statul prelungit așezat sau întins se evită (NHS).
Kinetoterapia. Un studiu randomizat a inclus 220 de adulți cu sciatică apărută de mai puțin de 90 de zile. Patru săptămâni de kinetoterapie (exerciții și terapie manuală) au fost comparate cu o singură sesiune de educație (Fritz et al., 2021):
  • dizabilitatea (scorul Oswestry, 0–100) s-a redus cu 5,4 puncte în plus la 6 luni și cu 4,8 puncte la un an;
  • la un an, 45,2% dintre pacienții trimiși la kinetoterapie au raportat succesul tratamentului, față de 27,6% în grupul de control.
Medicația. Dovezile pentru medicamentele folosite frecvent în sciatică sunt de calitate moderată până la scăzută, iar eficacitatea lor rămâne incertă (Pinto et al., 2012). Alegerea tratamentului îi revine medicului.
  • Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): reducerea durerii comparabilă cu placebo; ameliorare globală ușor mai frecventă (RR 1,14); efecte adverse mai frecvente (RR 1,40) (Rasmussen-Barr et al., 2016).
  • Corticosteroizi (administrare sistemică): beneficiu doar pe termen scurt, cu durere mai mică cu 12,2 puncte pe o scală 0–100 (2 studii) (Pinto et al., 2012).
  • Gabapentinoide (gabapentină, pregabalină): fără beneficiu pentru durere sau dizabilitate; efecte adverse cu 40% mai frecvente (somnolență, amețeli, greață) (Enke et al., 2018).
  • Opioide, antidepresive, miorelaxante: majoritatea estimărilor nu au favorizat medicamentul față de placebo (Pinto et al., 2012).
Infiltrațiile epidurale cu corticosteroizi. O analiză Cochrane a 25 de studii (2.470 de pacienți) a găsit un efect mic și de scurtă durată. Pe termen scurt, durerea în picior a scăzut cu 4,9 puncte, iar dizabilitatea cu 4,2 puncte pe o scală 0–100, față de placebo (dovezi de calitate moderată). Autorii notează că aceste diferențe pot să nu fie relevante clinic (Oliveira et al., 2020).
Chirurgia. Sindromul de coadă de cal impune trimiterea de urgență. În rest, operația devine o opțiune dacă simptomele nu se ameliorează după 6–8 săptămâni de tratament conservator (Jensen et al., 2019).
O meta-analiză a studiilor randomizate (12 studii, 1.711 pacienți) a comparat discectomia cu tratamentul nechirurgical sau cu infiltrațiile epidurale. Operația a redus mai mult durerea în picior, dar avantajul a scăzut în timp: de la 12,1 puncte (0–100) în primele șase săptămâni la 2,3 puncte la 12 luni. Certitudinea dovezilor este foarte scăzută până la scăzută (Liu et al., 2023).
Imagine-1
Figura 1. Diferența medie dintre operație și tratamentul nechirurgical pentru durerea în picior, cu intervalul de încredere 95%, la patru momente de evaluare.

Parcursul pacientului

Imagine-2
Figura 2. Semnele de alarmă trimit direct la urgență. În rest, tratamentul începe conservator, iar reevaluarea de specialitate urmează dacă ameliorarea nu apare după 6–8 săptămâni sau dacă deficitul neurologic progresează (după Jensen et al., 2019 și Koes et al., 2007).

Concluzii

Lombosciatica are, la majoritatea pacienților, o evoluție favorabilă cu tratament conservator. Diagnosticul este în primul rând clinic, iar RMN-ul devine util când durerea persistă peste 12 săptămâni sau apare un deficit neurologic progresiv. Medicamentele au eficacitate limitată, kinetoterapia începută devreme aduce un beneficiu măsurabil, iar avantajul chirurgiei față de tratamentul nechirurgical scade în timp.
Adresați-vă unui medic de recuperare medicală dacă durerea nu se ameliorează după câteva săptămâni sau vă limitează activitățile zilnice. La Spinal Care Bacău, evaluarea și programul de recuperare sunt stabilite individual, în funcție de examenul clinic și de investigații.

Informații importante
Acest articol are scop informativ și educațional. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul stabilite de un medic și nu creează o relație medic–pacient.
Informațiile sunt generale și se bazează pe ghiduri clinice, review-uri sistematice și studii publicate, citate în bibliografie, valabile la data ultimei revizii. Cunoștințele medicale evoluează, iar recomandările se pot schimba. Datele statistice descriu grupuri de pacienți; evoluția fiecărei persoane poate fi diferită. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc numai după examinare clinică și, la nevoie, investigații.
Nu începeți, nu întrerupeți și nu modificați un tratament pe baza acestui articol fără acordul medicului dumneavoastră.
În caz de urgență medicală, sunați la 112.

Bibliografie

  1. Jensen RK, Kongsted A, Kjaer P, Koes B. Diagnosis and treatment of sciatica. BMJ. 2019;367:l6273.
  2. Koes BW, van Tulder MW, Peul WC. Diagnosis and treatment of sciatica. BMJ. 2007;334(7607):1313–1317.
  3. Konstantinou K, Dunn KM. Sciatica: review of epidemiological studies and prevalence estimates. Spine (Phila Pa 1976). 2008;33(22):2464–2472.
  4. Alexander CE, Weisbrod LJ, Varacallo MA. Lumbosacral radiculopathy. În: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; actualizat la 27 februarie 2024.
  5. van der Windt DA, Simons E, Riphagen II, et al. Physical examination for lumbar radiculopathy due to disc herniation in patients with low-back pain. Cochrane Database Syst Rev. 2010;(2):CD007431.
  6. Brinjikji W, Luetmer PH, Comstock B, et al. Systematic literature review of imaging features of spinal degeneration in asymptomatic populations. AJNR Am J Neuroradiol. 2015;36(4):811–816.
  7. Konstantinou K, Dunn KM, Ogollah R, Lewis M, van der Windt D, Hay EM. Prognosis of sciatica and back-related leg pain in primary care: the ATLAS cohort. Spine J. 2018;18(6):1030–1040.
  8. Fritz JM, Lane E, McFadden M, et al. Physical therapy referral from primary care for acute back pain with sciatica: a randomized controlled trial. Ann Intern Med. 2021;174(1):8–17.
  9. Pinto RZ, Maher CG, Ferreira ML, et al. Drugs for relief of pain in patients with sciatica: systematic review and meta-analysis. BMJ. 2012;344:e497.
  10. Rasmussen-Barr E, Held U, Grooten WJA, et al. Non-steroidal anti-inflammatory drugs for sciatica. Cochrane Database Syst Rev. 2016;(10):CD012382.
  11. Enke O, New HA, New CH, et al. Anticonvulsants in the treatment of low back pain and lumbar radicular pain: a systematic review and meta-analysis. CMAJ. 2018;190(26):E786–E793.
  12. Oliveira CB, Maher CG, Ferreira ML, et al. Epidural corticosteroid injections for lumbosacral radicular pain. Cochrane Database Syst Rev. 2020;(4):CD013577.
  13. Liu C, Ferreira GE, Abdel Shaheed C, et al. Surgical versus non-surgical treatment for sciatica: systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. BMJ. 2023;381:e070730.
  14. NHS. Sciatica. Revizuit la 3 decembrie 2024. Accesat la 3 octombrie 2026.

Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic și un plan de tratament, programați-vă la un specialist.