Programări & info: 0374554344 Ești pacientul nostru? Spune-ne părerea ta!

0374 554 344

Afecțiune · Obstetrică-Ginecologie

Sindromul ovarelor polichistice (SOPK)

Sindromul ovarelor polichistice (SOPK) este cea mai frecventă tulburare endocrină la femeile de vârstă fertilă.

Pe scurt
  • Sindromul ovarelor polichistice (SOPK) este cea mai frecventă tulburare endocrină la femeile de vârstă fertilă. Afectează 10–13% dintre ele, iar până la 70% dintre femeile afectate nu sunt diagnosticate.
  • La adulte, diagnosticul se pune pe 2 din 3 criterii, după excluderea altor cauze: cicluri neregulate, exces de hormoni androgeni (semne sau analize) și aspect de ovare polichistice la ecografie sau AMH crescut.
  • Numele este înșelător: nu este vorba de chisturi, ci de foliculi opriți din dezvoltare. În mai 2026, afecțiunea a primit un nume internațional nou, PMOS.
  • SOPK crește riscul de diabet de tip 2, diabet gestațional, boli cardiovasculare, cancer endometrial, apnee în somn, depresie și anxietate. De aceea are nevoie de monitorizare pe termen lung.
  • Stilul de viață sănătos este baza tratamentului. Pilula contraceptivă combinată tratează ciclurile neregulate și excesul de androgeni, metforminul ajută metabolic, iar letrozolul este primul tratament pentru stimularea ovulației.

Ce este și cum apare

SOPK este o afecțiune hormonală: semnalizarea hormonală este perturbată, iar nivelul hormonilor androgeni („masculini”) devine mai mare decât în mod normal [1]. Este cea mai frecventă tulburare endocrină la femeile de vârstă reproductivă și are efecte de la adolescență până după menopauză [2].
Frecvență. După criteriile Rotterdam, SOPK afectează 10–13% dintre femei la nivel mondial [2]. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că până la 70% dintre femeile afectate nu sunt diagnosticate [1].
Cauze și mecanisme. Cauza exactă nu este cunoscută [1]. Contribuie mai mulți factori:
  • Ereditatea. Riscul este mai mare când în familie există cazuri de SOPK sau de diabet de tip 2 [1]. Un studiu pe gemeni și familiile lor, din Olanda, a arătat o influență genetică importantă [3].
  • Rezistența la insulină. Face parte din mecanismul bolii [2]. Ghidul internațional citează rezistența la insulină la 75% dintre femeile cu SOPK și greutate normală și la 95% dintre cele cu indice de masă corporală (IMC) peste 25 [4]. Totuși, dozarea insulinei nu este recomandată de rutină, pentru că testele disponibile au relevanță clinică limitată [2].
  • Greutatea. Un IMC peste 30, mai ales cu acumulare de grăsime abdominală, accentuează rezistența la insulină și excesul de androgeni și agravează manifestările [4]. În același timp, multe femei cu SOPK au mecanisme care favorizează o creștere mai mare în greutate în timp [2].
SOPK poate fi considerat o afecțiune de durată, pe tot parcursul vieții [2]. OMS o descrie ca pe o afecțiune metabolică cronică, care persistă și după vârsta fertilă [1].
De ce numele este înșelător. Ghidul internațional consideră numele înșelător, pentru că se concentrează doar pe aspectele reproductive [4]. Chisturile ovariene nu sunt necesare pentru diagnostic [1]. Aspectul de la ecografie reflectă foliculi a căror dezvoltare s-a oprit, nu chisturi [5].
Noul nume: PMOS. Pe 12 mai 2026 a fost publicat în revista The Lancet noul nume, polyendocrine metabolic ovarian syndrome (PMOS), rezultat dintr-un proces internațional de consens condus de Universitatea Monash (Australia), cu participarea a 56 de organizații de pacienți și profesionale [6, 7]. În traducere liberă: sindrom ovarian metabolic poliendocrin. Tranziția durează trei ani, iar noul nume va fi folosit integral în actualizarea ghidului internațional din 2028 [7]. Recomandările de diagnostic și tratament rămân neschimbate [5]. Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) a salutat noul termen; o perioadă, cele două denumiri vor coexista [8]. În acest articol folosim denumirea consacrată în limba română, SOPK.

Simptome și semnale de alarmă

Cicluri menstruale neregulate. Ghidul internațional definește neregularitatea în funcție de timpul trecut de la prima menstruație [2]:
  • în primul an: neregularitatea este normală, face parte din tranziția pubertară;
  • între 1 și 3 ani: cicluri mai scurte de 21 de zile sau mai lungi de 45 de zile;
  • de la 3 ani până la perimenopauză: cicluri mai scurte de 21 de zile sau mai lungi de 35 de zile, ori mai puțin de 8 cicluri pe an;
  • oricând după primul an: un ciclu mai lung de 90 de zile;
  • lipsa primei menstruații până la 15 ani sau la mai mult de 3 ani de la începutul dezvoltării sânilor.
Tulburările de ovulație pot exista și la femeile cu cicluri regulate; în acest caz, medicul poate doza progesteronul [2].
Semne de exces de androgeni.
  • Hirsutismul, adică pilozitatea excesivă cu distribuție de tip masculin. Se evaluează cu scorul Ferriman-Gallwey modificat; un scor de cel puțin 4–6, în funcție de etnie, indică hirsutism [2].
  • Acneea și căderea părului de tip feminin. Luate separat, fără hirsutism, sunt indicatori relativ slabi ai unor valori crescute ale androgenilor în analize [2].
Alte manifestări.
  • dificultăți de a obține o sarcină: SOPK este cea mai frecventă cauză de lipsă a ovulației și o cauză principală de infertilitate [1];
  • la unele femei, menstruații abundente, prelungite sau dureroase [1];
  • creștere în greutate sau dificultăți de a slăbi, oboseală, pete închise la culoare și îngroșate pe piele, pe gât sau la axile (acanthosis nigricans) [9];
  • depresie și anxietate, mai frecvente decât la femeile fără SOPK (raport al cotelor 2,59, respectiv 2,68), tulburări de alimentație (1,53) [4], precum și un impact negativ asupra imaginii corporale și a calității vieții [2].
Când mergeți la medic.
  • lipsa menstruației mai mult de 90 de zile: medicul poate recomanda un tratament pentru protecția endometrului (vezi „Riscuri pe termen lung”) [4];
  • sforăit cu somn neodihnitor, somnolență sau oboseală în timpul zilei, posibile semne de apnee în somn [2];
  • tristețe persistentă, anxietate sau probleme legate de alimentație [2];
  • semne de exces de androgeni sau dificultăți de a obține o sarcină.

Diagnostic

La adulte: 2 din 3 criterii. Conform ghidului internațional din 2023, diagnosticul necesită două dintre următoarele, după excluderea altor cauze [2]:
  1. exces de androgeni, clinic (semne) sau biochimic (analize);
  2. tulburări de ovulație (cicluri neregulate);
  3. ovare polichistice la ecografie sau, ca alternativă introdusă în 2023, hormonul anti-müllerian (AMH) crescut.
Dacă există cicluri neregulate și exces de androgeni, ecografia și AMH-ul nu mai sunt necesare pentru diagnostic [2].
La adolescente sunt necesare ambele: cicluri neregulate și exces de androgeni. Ecografia și AMH-ul nu se recomandă în primii 8 ani de la prima menstruație, din cauza specificității slabe [2, 4]. Dacă are semne de SOPK, dar nu îndeplinește criteriile, adolescenta poate fi considerată „cu risc crescut”, iar reevaluarea se recomandă până la maturitatea reproductivă completă, cel târziu la 8 ani de la prima menstruație [2].
Ecografia (la adulte). Calea transvaginală este cea mai precisă [2]. Pragul pentru ovare polichistice este de cel puțin 20 de foliculi (de 2–9 mm) în cel puțin un ovar, cu un transductor a cărui bandă de frecvență include 8 MHz [2, 4]. Un volum ovarian de cel puțin 10 ml se folosește mai ales când aparatura sau calitatea imaginii nu permit numărarea exactă a foliculilor [2].
AMH poate înlocui ecografia la adulte, dar nu se folosește ca test unic. Nu se fac ambele investigații, pentru a evita supradiagnosticul. La adolescente nu se folosește încă [2].
Analize de sânge [2]:
  • testosteronul total și liber (sau indicele de androgeni liberi), de preferat prin metode de spectrometrie de masă (LC-MS/MS); dacă testosteronul nu este crescut, pot fi dozate androstendionul și DHEAS, care sunt însă mai puțin specifice;
  • la femeile care iau pilula contraceptivă, androgenii nu pot fi evaluați corect; dacă dozarea lor este absolut necesară, pilula se oprește cu cel puțin 3 luni înainte, iar în acest timp se folosește o altă metodă de contracepție;
  • pentru excluderea altor cauze: TSH, prolactină, 17-OH progesteron, FSH și, la nevoie, investigații pentru sindrom Cushing sau tumori suprarenale.
Valorile foarte mari ale androgenilor impun căutarea altor cauze: tumori, hiperplazie suprarenală congenitală, sindrom Cushing [2].
La diagnostic se evaluează și riscurile: glicemia, profilul lipidic, tensiunea arterială și starea emoțională (vezi secțiunea următoare) [2].

Riscuri pe termen lung

Diabetul. Indiferent de vârstă și greutate, femeile cu SOPK au un risc crescut de glicemie modificată și de diabet de tip 2 [2]. În studiile care au comparat femei cu aceeași greutate, șansa de diabet de tip 2 a fost de aproximativ 3 ori mai mare (raport al cotelor 3,04) [4]. Recomandări [2]:
  • evaluarea glicemiei la diagnostic, la toate adultele și adolescentele;
  • reevaluare la 1–3 ani, în funcție de factorii de risc;
  • testul oral de toleranță la glucoză (75 g) este cel mai precis; glicemia à jeun sau hemoglobina glicată (HbA1c) se folosesc doar dacă testul nu se poate face, cu o acuratețe mult mai mică.
Sarcina. Femeile cu SOPK au un risc mai mare de diabet gestațional (raport al cotelor 2,35), hipertensiune în sarcină (2,20) și pierdere a sarcinii (1,50) [4], precum și de preeclampsie, naștere prematură, făt mic pentru vârsta gestațională și cezariană [2]. Testul oral de toleranță la glucoză ar trebui luat în considerare la planificarea sarcinii sau a tratamentului de fertilitate. Dacă nu s-a făcut înainte de sarcină, poate fi oferit la prima consultație prenatală, iar la 24–28 de săptămâni testul se oferă tuturor femeilor cu SOPK [2].
Inima și vasele. Riscul cardiovascular este crescut, deși riscul total la femeile în premenopauză rămâne scăzut [2]. Se recomandă profil lipidic la diagnostic, indiferent de vârstă și greutate, și măsurarea tensiunii arteriale anual și la planificarea sarcinii [2].
Endometrul. Femeile cu SOPK în premenopauză au un risc mult mai mare de hiperplazie și cancer endometrial [2]. În meta-analiza inclusă în ghid, șansa de cancer endometrial a fost de aproximativ 7 ori mai mare (raport al cotelor 7,08; dovezi de certitudine foarte scăzută până la moderată), dar riscul absolut rămâne scăzut [4]. Nu se recomandă screening de rutină [2]. Prevenția optimă nu este stabilită: ghidul recomandă informarea despre controlul greutății, reglarea ciclurilor și tratamentul progestativ regulat [2]; la ciclurile mai lungi de 90 de zile, o abordare pragmatică poate include pilula combinată sau un progestativ [4].
Apneea în somn. Este mult mai frecventă, independent de greutate [2]: în studiile analizate de ghid, 38,9% dintre femeile cu SOPK aveau apnee în somn, față de 3,3% dintre cele fără SOPK [4]. Screeningul se face dacă există simptome [2].
Sănătatea emoțională. Ghidul recomandă screeningul depresiei la toate adultele și adolescentele cu SOPK și al anxietății la toate adultele [2]. Tulburările de alimentație trebuie luate în considerare indiferent de greutate [2].

Tratament

1. Stilul de viață, pentru toate femeile. Alimentația sănătoasă și activitatea fizică sunt recomandate tuturor femeilor cu SOPK, iar beneficiile există chiar și fără scădere în greutate [2]. Nicio dietă și niciun tip de efort nu s-au dovedit superioare celorlalte [2]. Ținte de activitate fizică [2]:
  • adulte: 150–300 de minute pe săptămână de efort moderat sau 75–150 de minute de efort intens, plus exerciții de forță în 2 zile nesuccesive pe săptămână;
  • pentru o scădere moderată în greutate: cel puțin 250 de minute de efort moderat sau 150 de minute de efort intens pe săptămână;
  • adolescente: cel puțin 60 de minute pe zi.
La femeile cu greutate mai mare, o scădere de doar 5% a adus beneficii metabolice, reproductive și psihologice [4]. Ghidul atrage atenția că multe femei cu SOPK se confruntă cu stigmatizare legată de greutate, inclusiv în cabinetele medicale [2].
2. Pilula contraceptivă combinată este primul tratament medicamentos pentru ciclurile neregulate și excesul de androgeni [2]. Nu există un preparat recomandat în mod specific; se preferă cea mai mică doză eficientă de etinilestradiol (20–30 µg) [2]. Preparatele cu 35 µg etinilestradiol și ciproteron acetat sunt opțiune de linia a doua, din cauza riscurilor, inclusiv de tromboembolism venos [2]. La ciclurile foarte rare (peste 90 de zile), pilula combinată sau un progestativ pot fi folosite și pentru protecția endometrului [4].
3. Metforminul ar trebui luat în considerare la adultele cu IMC de cel puțin 25, pentru efectele asupra greutății și metabolismului; are o eficiență similară cu un program activ de modificare a stilului de viață [2]. Efectele digestive depind de doză și se reduc în timp, de aceea doza se crește treptat [2]. Poate scădea nivelul vitaminei B12 [2]. În sarcină, metforminul nu s-a dovedit eficient în prevenirea diabetului gestațional [2].
4. Pentru hirsutismul persistent [2]:
  • antiandrogenii pot fi luați în considerare dacă răspunsul este insuficient după cel puțin 6 luni de pilulă și/sau tratament cosmetic, numai împreună cu o contracepție eficientă; spironolactona pare să aibă un risc mai mic de efecte adverse;
  • ciproteron acetatul în doze de 10 mg sau mai mari nu este recomandat, din cauza riscului de meningiom;
  • epilarea cu laser sau cu lumină pulsată poate fi folosită pentru hirsutismul facial.
5. Medicamente pentru scăderea în greutate și chirurgie bariatrică. La adulte, liraglutida, semaglutida (agoniști ai receptorului GLP-1) și orlistatul pot fi luate în considerare, împreună cu modificarea stilului de viață; cu agoniștii GLP-1 este necesară o contracepție eficientă [2]. Chirurgia bariatrică poate fi și ea luată în considerare [2].
6. Inozitolul poate fi folosit dacă pacienta dorește, dar beneficiile clinice sunt limitate; pentru infertilitate este considerat experimental [2].
7. Dorința de sarcină.
  • înainte de concepție: acid folic, în doză mai mare la IMC peste 30 [2];
  • letrozolul este primul tratament medicamentos pentru stimularea ovulației la femeile cu SOPK fără alți factori de infertilitate [2]. În studiul randomizat PPCOS II, letrozolul a dus la mai multe nașteri decât clomifenul: 27,5% față de 19,1% [10]. O analiză Cochrane din 2022 confirmă, cu dovezi de certitudine înaltă, o rată mai mare de nașteri cu letrozol [11]. În multe țări, folosirea letrozolului în această indicație este „off-label” (în afara indicațiilor din prospect) [2];
  • clomifenul este o alternativă, cu risc de sarcină multiplă; metforminul singur este mai puțin eficient [2];
  • linia a doua: gonadotropinele sau chirurgia ovariană laparoscopică („drilling” ovarian) [2];
  • linia a treia: fertilizarea in vitro, dacă celelalte tratamente nu au funcționat [2].
8. Sprijin psihologic. Terapia psihologică este recomandată pentru depresie, anxietate sau tulburări de alimentație [2].

Concluzii

  • SOPK afectează 10–13% dintre femei, adică aproximativ una din opt–zece, și rămâne adesea nediagnosticat.
  • Diagnosticul se bazează pe criterii clare, după excluderea altor cauze; la adolescente, criteriile sunt mai stricte.
  • Afecțiunea nu se limitează la ovare: are componente metabolice, cardiovasculare și emoționale care trebuie urmărite în timp.
  • Stilul de viață este baza tratamentului, la care se adaugă tratamente țintite pentru cicluri, simptome sau fertilitate.
La Spinal Care Bacău. Pacientele cu SOPK pot fi evaluate de mai multe specialități, în același loc. Departamentul de Obstetrică-Ginecologie asigură consultația ginecologică, ecografia transvaginală și consilierea contraceptivă. Departamentul de Endocrinologie, a cărui pagină menționează sindromul ovarelor polichistice printre cele mai frecvente afecțiuni endocrine, evaluează partea hormonală și metabolică; consultația de endocrinologie poate fi decontată de CAS (ambulatoriu sau spitalizare de zi), cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist, în limita fondurilor disponibile. Departamentul de Nutriție ajută la construirea unui plan alimentar sustenabil. Programări: 0374 554 344.
Articol cu scop informativ. Nu înlocuiește consultația medicală.

Bibliografie

  1. World Health Organization. Polycystic ovary syndrome [Internet]. Geneva: WHO; 2026 Jan 22 [citat 2026 Oct 13]. Disponibil la: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/polycystic-ovary-syndrome
  2. Teede HJ, Tay CT, Laven JJE, Dokras A, Moran LJ, Piltonen TT, et al. Recommendations from the 2023 International Evidence-based Guideline for the Assessment and Management of Polycystic Ovary Syndrome. J Clin Endocrinol Metab. 2023;108(10):2447-69. doi:10.1210/clinem/dgad463
  3. Vink JM, Sadrzadeh S, Lambalk CB, Boomsma DI. Heritability of polycystic ovary syndrome in a Dutch twin-family study. J Clin Endocrinol Metab. 2006;91(6):2100-4. doi:10.1210/jc.2005-1494
  4. Teede H, Tay CT, Laven JSE, Dokras A, Moran LJ, Piltonen T, et al. International evidence-based guideline for the assessment and management of polycystic ovary syndrome 2023. Melbourne: Monash University; 2023. doi:10.26180/24003834.v1
  5. Monash Centre for Health Research and Implementation. Terminology update and summary: PCOS to PMOS [Internet]. Melbourne: MCHRI; 2026 [citat 2026 Oct 13]. Disponibil la: https://www.mchri.org.au/wp-content/uploads/2026/07/Terminology-Update-and-Summary-PCOS-to-PMOS-3.pdf
  6. Teede HJ, Khomami MB, Morman R, Laven JSE, Joham AE, Costello MF, et al. Polyendocrine metabolic ovarian syndrome, the new name for polycystic ovary syndrome: a multistep global consensus process. Lancet. 2026;407(10545):2329-39. Epub 2026 May 12. doi:10.1016/S0140-6736(26)00717-8
  7. Endocrine Society. Polyendocrine Metabolic Ovarian Syndrome: new name to improve diagnosis and care of condition affecting 170 million women worldwide [comunicat de presă]. Washington (DC): Endocrine Society; 2026 May 12 [citat 2026 Oct 13]. Disponibil la: https://www.endocrine.org/news-and-advocacy/news-room/2026/pcos-name-change
  8. European Society of Human Reproduction and Embryology. Position statement: PCOS name change [Internet]. ESHRE; 2026 [citat 2026 Oct 13]. Disponibil la: https://www.eshre.eu/Guidelines-and-Legal/Position-statements/PCOS-Name-Change
  9. NHS. Polyendocrine metabolic ovarian syndrome (PMOS) [Internet]. [revizuit 2026 Jun 30; citat 2026 Oct 13]. Disponibil la: https://www.nhs.uk/conditions/polyendocrine-metabolic-ovarian-syndrome-pmos/
  10. Legro RS, Brzyski RG, Diamond MP, Coutifaris C, Schlaff WD, Casson P, et al. Letrozole versus clomiphene for infertility in the polycystic ovary syndrome. N Engl J Med. 2014;371(2):119-29. doi:10.1056/NEJMoa1313517
  11. Franik S, Le QK, Kremer JA, Kiesel L, Farquhar C. Aromatase inhibitors (letrozole) for ovulation induction in infertile women with polycystic ovary syndrome. Cochrane Database Syst Rev. 2022;9(9):CD010287. doi:10.1002/14651858.CD010287.pub4

Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic și un plan de tratament, programați-vă la un specialist.