Cardiologie intervențională
Cardiologia intervențională este o ramură a cardiologiei care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiace folosind tehnici minim invazive, cum ar fi cateterismul cardiac și procedurile de intervenție percutană. Aceste proceduri le permit medicilor să efectueze intervenții în interiorul arterelor și vaselor de sânge fără a fi necesară o intervenție chirurgicală deschisă.
Astfel, cardiologii intervenționiști utilizează echipamente speciale și tehnici avansate pentru a trata afecțiuni precum boala arterială coronariană, stenoza valvulară, defectele septale și alte probleme cardiace. Aceste intervenții pot include angioplastie coronariană cu sau fără implantare de stenturi, valvuloplastie cu balon, embolizarea și alte proceduri pentru tratarea malformațiilor vasculare sau a altor afecțiuni cardiace.
Utilitatea practică a acestei descoperiri (și anume că vasele de sânge de sub piele pot fi folosite ca niște căi de acces la diversele organe interne și mai ales la inimă) nu a fost recunoscută de la început. Calea venoasă centrală a fost folosită timp de mai multe decenii numai pentru administrarea unor medicamente.
Angiografia și studiul electro-fiziologic
Injectarea substanțelor radio-opace în interiorul vaselor de sânge sau al inimii poartă numele de angiografie cu substanță de contrast. Pe baza acestei metode de diagnostic, cuplată cu caterismul cardiac, au putut fi efectuate primele intervenții de chirurgie cardiacă, atât asupra valvelor cardiace, cât și asupra vaselor inimii, intervenția de bypass aorto-coronarian, începând din anii '60.
Dacă Forsmmann și Cournand au folosit sonde subțiri ca niște tuburi pentru a introduce substanță de contrast în interiorul inimii și al vaselor, alți cardiologi preocupați de tulburările de ritm cardiac, ca manifestări ale instabilității electrice a mușchiului inimii, au folosit electrozi introduși pe aceeași cale a vaselor de sânge în interiorul cavităților cardiace.
Scopul a fost acela de identificare precisă a locului unde se nasc tulburările ritmului inimii, mai ales cele foarte rapide și care amenință viața. Aceeași metodă intravasculară se poate utiliza pentru implantul sondelor de stimulare cardiacă în cazul ritmurilor cardiace foarte lente (implantarea de pacemaker sau stimulator cardiac permanent).
Cardiologia intervențională ca metodă de tratament
Cateterismul cardiac a stat la baza dezvoltării tratamentului bolilor cardiovasculare pe calea vaselor de sânge, prin acces trans-cutanat, prin piele, fără a necesita intervenția chirurgicală clasică.
Cardiologul și radiologul Andreas Gruentzig a imaginat pentru prima oară, în 1977, o metodă de dilatare a vaselor cardiace îngustate cu ajutorul unor sonde cu balonaș, la Zurich. Această procedură poartă numele de angioplastie coronariană și este asociată astăzi aproape constant cu implantarea unor proteze vasculare cunoscute sub numele de stenturi.
Angioplastia cu stent este astăzi cea mai răspândită metodă de tratament endovascular și este practicată cu utilitatea cea mai mare în bolile acute ale inimii, cum este infarctul miocardic acut. În aceste cazuri, procedura este deseori salvatoare de viață, prin deschiderea urgentă prin angioplastie a vaselor inimii care au fost închise brusc prin formarea de cheaguri pe îngustări ale vaselor cardiace, produse mai ales prin depuneri de colesterol și de calciu.
Deschiderea urgentă a vasului prin cateterism cardiac și angioplastie salvează mușchiul inimii, care altfel se poate distruge ireversibil.
Stenturile sunt folosite pentru dilatarea celor mai diferite vase din organism, de la arterele carotide care duc sângele spre creier, până la arterele rinichilor sau ale membrelor inferioare, toate fiind afectate de același proces al aterosclerozei, care poate îngusta tuburile vasculare.
Astăzi, cardiologia intervențională a ajuns în etapa în care, pe calea vaselor sangvine, se pot trata unele boli ale valvelor cardiace cum este stenoza aortică, pulmonară sau insuficiența valvei mitrale. Se tratează pe aceeași cale boli congenitale ale inimii sau ale vaselor de sânge: în această categorie intră defectele congenitale ale pereților intracardiaci (defectele septale) sau fistulele (comunicațiile anormale) vaselor sanguine.
Pot fi tratate pe aceeași cale dilatațiile marcate ale aortei toracice sau abdominale, cunoscute sub numele de anevrisme de aortă. Toate aceste boli sunt tratate exclusiv prin acces prin piele sau prin intervenții chirurgicale minim invazive.
Când ar trebui mers la medicul cardiolog?
Dacă ai dureri în piept, nu ignora acest simptom. Medicul de familie îți poate da un bilet de trimitere către un medic cardiolog, pentru un consult amănunțit. De asemenea, este important să ai în vedere și istoricul familial. Dacă cineva din familie a avut probleme cu inima, ar trebui să discuți cu un medic cardiolog despre simptomele pe care le ai. Un alt criteriu de care să ții cont este valoarea colesterolului total: cu cât este mai mare nivelul, cu atât este mai mare riscul de boală cardiovasculară. În cazul în care ești diabetic, suferi de hipertensiune arterială și ai fost sau ești fumător, ai alte motive în plus să te adresezi unui medic cardiolog, pentru un diagnostic și un tratatment adecvat.
Simptome cardiace
Dacă experimentezi simptome precum durere în piept, presiune sau disconfort în piept care se pot răspândi către brațul stâng, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, palpitații, amețeli sau leșinuri, este important să consulți un cardiolog.
Factori de risc pentru boli cardiace
Dacă ai factori de risc pentru boli cardiace, cum ar fi hipertensiune arterială, niveluri crescute de colesterol, diabet, obezitate, istoric familial de boli cardiace sau fumat, este recomandat să faci o evaluare cardiacă regulată cu un cardiolog.
Istoric medical personal
Dacă ai avut intervenții chirurgicale sau tratamente pentru afecțiuni cardiace în trecut, sau dacă suferi de alte boli care pot afecta inima, este important să consulți un cardiolog pentru monitorizare și gestionare adecvată.
Prevenție
Consultarea unui cardiolog pentru o evaluare periodică a stării de sănătate cardiovasculară poate ajuta la prevenirea apariției bolilor cardiace și la menținerea unei stări de sănătate optime, mai ales când te apropii de vârsta a treia.
Cleveland Clinic - Interventional Cardiology
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24511-interventional-cardiology
JTD - Current topics in interventional cardiology
https://jtd.amegroups.org/article/view/37060/html
Studiul „Current topics in interventional cardiology”, apărut în Vol 12, No 4 (April 28, 2020), doi: 10.21037/jtd.2020.02.09, autor: Ion S. Jovin
www.doc.ro
Cleveland Clinic - Interventional Cardiology
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24511-interventional-cardiology
JTD - Current topics in interventional cardiology
https://jtd.amegroups.org/article/view/37060/html
Studiul „Current topics in interventional cardiology”, apărut în Vol 12, No 4 (April 28, 2020), doi: 10.21037/jtd.2020.02.09, autor: Ion S. Jovin
www.doc.ro
